Cele patru doctrine principale ale Noului Ierusalim

„Dumnezeu mi s-a revelat mie, slujitorului sau, in acel an 1743 si mi-a deschis privirile spre lumea spirituala. M-a inzestrat atunci cu puterea de a comunica cu spiritele si cu ingerii. incepand de atunci, am adus la cunostinta oamenilor diferite taine, asa cum mi-au fost ele aratate si revelate.“

Swedenborg urmareste sa explice si sa argumenteze cu instrumentarul „stiintific“ inexprimabilul, anuland distanta traditionala dintre „cer“ si „pamant“, dintre „material“ si „supranatural“, intre cele doua orizonturi nu exista o diferenta calitativa, ci doar de frecventa de vibratie. Intre cele doua parti complementare ale cosmosului sunt mii de legaturi, pe baza unui principiu al corespondentelor.

Omul are vocatia cunoasterii si a fericirii; prin vointa de puritate, prin intelegerea si supunerea la proiectul divin ascuns in legile naturii, el poate atinge starea de comuniune cu Divinul.

Cuprinsul cărţii: „Cele patru doctrine principale ale Noului Ierusalim“

• Prefaţa autorului
• Doctrina Noului Ierusalim despre Domnul
  • Întreaga Scriptură Sacră vorbeşte despre Domnul; iar Domnul este Cuvântul
  • Prin împlinirea de către Domnul a tuturor Faptelor Legii se înţelege că El a împlinit toate Lucrările Cuvântului
  • Domnul a venit în Lume pentru a îngenunchea iadurile şi pentru a preaslăvi Natura Sa Umană; iar Patimile Crucii au fost Ultima înfruntare prin care El a cucerit pe deplin iadurile şi a preaslăvit pe deplin Natura Sa Umană
  • Prin Patimile Crucii Domnul nu a luat Păcate, ci le-a răbdat
  • Atribuirea Meritului Domnului nu este altceva decât Iertarea Păcatelor ce urmează Pocăinţei
  • În cele privitoare la Umanitatea Divină, Domnul este numit Fiul lui Dumnezeu; iar în cele privitoare la Cuvânt, Fiul Omului
  • Domnul Şi-a făcut Divină natura umană prin intermediul Divinului din El însuşi şi, prin aceasta, a devenit Una cu Tatăl
  • Domnul este însuşi Dumnezeu, de la Care provine Cuvântul şi despre Care el vorbeşte
  • Dumnezeu este Unul, iar Domnul este Dumnezeu
  • Sfântul Duh este Lucrarea Divină a Domnului şi aceasta este Domnul însuşi
  • Doctrina Crezului Athanasian este în conformitate cu Adevărul, dacă prin Trinitatea Persoanelor se înţelege Trinitatea acelei Persoane care este Domnul
  • În Apocalipsa, prin Noul Ierusalim se înţelege o Nouă Biserică
• Doctrina Noului Ierusalim despre Sfânta Scriptură
  • Sfânta Scriptură, sau Cuvântul, este chiar Adevărul Divin
  • Cuvântul ascunde o semnificaţie spirituală, rămasă necunoscută omului
  • Sensul literal al Cuvântului reprezintă baza, conţinutul şi suportul semnificaţiei spirituale şi a celei celeste
  • Din perspectiva semnificaţiei literale a Cuvântului, Adevărul divin apare reprezentat în toată plenitudinea, sfinţenia şi puterea sa
  • Doctrina bisericii derivă din semnificaţia literală a Cuvântului şi este confirmată de aceasta
  • Semnificaţia literală a Cuvântului permite fuziunea omului cu Domnul şi asocierea lui cu îngerii Săi
  • Cuvântul se regăseşte în toate cerurile şi este sursa înţelepciunii Divine
  • Biserica există datorită Cuvântului. Natura ei depinde de înţelegerea Cuvântului
  • Cuvântul descrie până la ultimul detaliu al său fuziunea dintre Domnul şi biserică, şi implicit fuziunea dintre bine şi adevăr
  • Ereziile pot fi formulate pornind de la semnificaţia literală a Cuvântului, dar confirmarea lor este periculoasă
  • Domnul a venit în lumea noastră pentru a împlini toate afirmaţiile din scriptură (Cuvânt), pentru ca acestea să devină astfel un Adevăr Divin până la ultimele detalii
  • Înaintea Cuvântului care există la ora actual în lume a mai existat un Cuvânt, care s-a pierdut
  • Cuvântul le permite şi celor din afara bisericii, care nu îl deţin, accesul la lumină
  • Fără Cuvânt, nimeni nu ar putea cunoaşte nimic în legătură cu Dumnezeu, cu cerul şi cu iadul, cu viaţa de după moarte, şi încă şi mai puţin în legătură cu Domnul
• Doctrina Vieţii pentru Noul Ierusalim după preceptele Decalogului
  • Credinţa înseamnă viaţă, iar viaţa credinţei înseamnă să faci bine
  • Nimeni nu poate face cu adevărat bine, de la el însuşi
  • Atât timp cât omul se leapădă de rău şi nu păcătuieşte, el face bine, însă nu de la el, ci de la Dumnezeu
  • Atâta vreme cât evităm răul ca fiind păcat, înseamnă că iubim Adevărul
  • Câtă vreme cineva evită răul ca fiind păcat, va avea credinţă şi va fi un om spiritual
  • Decalogul ne învaţă ce rău reprezintă păcatele
  • Crime, adultere, furturi şi minciuni de toate felurile, care sunt îndemnate de senzualitate, sunt faptele rele care ar trebui ocolite precum păcatele
  • Iubirea pentru aproape înseamnă a privi uciderea de orice fel ca un păcat şi a-l evita
  • Cel ce nu păcătuieşte preacurvind se află de partea castităţii
  • Cel ce nu păcătuieşte furând se află de partea sincerităţii
  • Cel care nu păcătuieşte mărturisind strâmb, acela se află de partea Adevărului
  • Nu este posibil ca păcatele să fie evitate, decât dacă le privim cu aversiune şi luptăm împotriva lor
  • Omul ar trebui să nu păcătuiască şi să lupte împotriva păcatelor, de la el însuşi
  • Omul care se abţine de la fapte rele doar pentru că ştie că acelea sunt păcate, el nu renunţă cu adevărat la a păcătui, ci o face doar de ochii lumii
• Doctrina Noului Ierusalim despre Credinţă
  • Credinţa este recunoaşterea interioară a adevărului
  • Recunoaşterea interioară a adevărului nu poate exista decât la cei care sunt caritabili
  • Cogniţiile referitoare la adevăr şi bine nu sunt în legătură cu credinţa, înainte ca omul să fie caritabil; dar ele reprezintă o acumulare din care a poate lua naştere credinţa bazată pe caritate
  • Principiile universale ale credinţei creştine
  • Principiile universale ale credinţei din zilele noastre
  • Natura credinţei care este separată de caritate
  • Cei a căror credinţă este separată de caritate sunt reprezentaţi în Sfânta Scriptură de filisteni
  • Cei a căror credinţă este separată de caritate sunt simbolizaţi în Apocalipsă de balaur
  • Cei aflaţi în credinţa separată de caritate sunt numiţi capre în Daniel şi în Matei
  • Credinţa separată de caritate distruge Biserica şi tot ceea ce este în legătură cu ea