Despre autori

Karma Yoga sau Yoga instantanee a vieții cotidiene

Posted On ianuarie 22, 2016 at 5:52 pm by / No Comments

„Realizează cât mai detaşat tot ceea ce
trebuie să fie făcut, indiferent ce ar fi,
şi nu urmări niciodată însuşirea
fructelor acţiunilor tale.”

Karma yoga, deoarece trebuie să fie prezentată la început sub denumirea sa originală, este una dintre cele patru mari ramuri yoga aşa-numite clasice ale Orientului. Cu toate că mulţi cercetători ai gândirii hinduse o consideră, uneori, ca fiind mai puţin veche decât jnana yoga şi raja yoga, ea reprezintă totuşi un punct de plecare şi o parte esenţială a învăţăturilor cuprinse în Bhagavad Gita, acest aspect conferindu-i o garanţie suficientă de autenticitate.
Ca de altfel toate celelalte forme de yoga, şi karma yoga, la rândul său, are drept scop esenţial şi final, dacă nu unic, uşurarea şi accelerarea evoluţiei spirituale a celui care o practică cu consecvenţă. Ea se diferenţiază însă de celelalte forme de yoga în sensul că, încă de la început, poate fi practicată mai mereu, toată ziua, fiind aplicabilă în toate activităţile specifice omului, în timp ce bhakti yoga, la imensa majoritate a indivizilor, nu poate fi abordată decât la un stadiu foarte avansat de practică, iar jnana yoga şi raja yoga (împreună cu varianta sa de bază, hatha yoga) nu pot fi practicate decât într-o anumită perioadă a zilei, un anumit interval de timp. Din această cauză, putem vedea în karma yoga, pe drept cuvânt, o formă instantanee de yoga a vieţii de zi cu zi.
Tradiţia ne pune la dispoziţie, cu privire la karma yoga, diferite definiţii. Totuşi, cea mai curentă şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai bune definiri, cu toate că aceasta este departe de a fi completă, este: yoga FUZIUNII CÂT MAI PROFUNDE ŞI DEPLINE CU DIVINUL PRIN ORICE ACŢIUNE DEZINTERESATĂ.
Karma yoga porneşte, în demersul său, de la constatarea că în fiecare clipă a existenţei noastre cotidiene, chiar şi atunci când ne simţim constrânşi să facem un anumit lucru sau altul, noi rămânem totuşi liberi să alegem şi să avem întreaga responsabilitate a opţiunilor noastre. Recurgerea la orice disciplină spirituală (yoga sau oricare alte căi spirituale) implică admiterea faptului că omul dispune de un anumit liber arbitru, atât în orientarea pe care o va da vieţii sale cât şi în alegerea mijloacelor pe care le va folosi.
Întrebarea esenţială la care karma yoga ne ajută să răspundem este următoarea: Cum şi în funcţie de ce motive trebuie să alegem între două sau mai multe posibilităţi care ni se oferă la un moment dat? De fapt, oricât de neaşteptată ar părea pentru occidentali, practica consecventă a sistemului karma yoga ne conferă o mai mare libertate.
Numeroşi înţelepţi contemporani, de la Sri Ramakrishna până la Sri Aurobindo, au subliniat că sistemul karma yoga este foarte bine adaptat epocii noastre fiind, într-o măsură chiar mai mare, mai potrivit oricărei fiinţe umane decât bhakti yoga, care nu se potriveşte decât persoanelor cu înclinaţii accentuat religioase (acestea fiind astăzi din ce în ce mai puţine). karma yoga se potriveşte tuturor fiinţelor umane mult mai bine decât raja yoga care necesită un efort intelectual ce depăşeşte facultăţile mintale obişnuite. karma yoga este, de asemenea, mult mai uşor accesibilă decât jnana yoga, care necesită o putere considerabilă de concentrare şi interiorizare, toate aceste calităţi întâlnindu-se din ce în ce mai rar la omul modern. La toate cele arătate putem să mai adăugăm că ea se potriveşte, cât se poate de bine, occidentalilor întotdeauna nerăbdători să acţioneze şi mai mereu sceptici asupra valorii orientărilor majorităţii disciplinelor spirituale care te îndepărtează de viaţa practică într-o lume atât de materialistă. De altfel, trebuie subliniat faptul că această formă de yoga nu exclude în nici un fel practica simultană a uneia sau a mai multora dintre celelalte forme de yoga. Practica acesteia face să crească eficacitatea altor forme de yoga, această asociere nefiind niciodată obligatorie, deoarece, atunci când este practicată singură, karma yoga este suficientă prin sine însăşi.
Karma yoga mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de yoga nu îl au. În timp ce bhakti yoga, raja yoga, tantra yoga, hatha yoga şi chiar jnana yoga, practicate greşit, dincolo de anumite exerciţii preliminare, prezintă grave pericole fizice, psihice şi mentale dacă sunt practicate fără supravegherea şi îndrumarea atentă şi constantă a unui maestru competent, practic, din punct de vedere psihic şi spiritual, karma yoga nu comportă niciodată vreun pericol pentru cel care o practică, chiar bazându-se doar pe unele învăţături scrise.
Mai adăugăm că, şi în cazul unui stadiu avansat, karma yoga nu necesită în sine, pentru a fi practicată, ajutorul nici unei discipline fizice şi nici a vreunui regim alimentar special, deşi este evident că practicantul trebuie să facă tot posibilul pentru a rămâne sănătos. În final, mai putem adăuga că, sistemul karma yoga nu este aproape deloc legat de nici o concepţie metafizică sau religioasă.

Ţelul principal în karma yoga

Swami Vivekananda descrie astfel idealul urmărit în karma yoga: „Omul ideal este acela care în mijlocul celei mai profunde tăceri şi a celei mai mari singurătăţi găseşte activitatea cea mai intensă, tot el reuşind ca în mijlocul activităţii celei mai intense să găsească liniştea şi singurătatea deşertului.” Tot Vivekananda consideră util să sublinieze: „Karma-yoghinul nu are nevoie să creadă în nici o doctrină, oricare ar fi ea. El poate nici să nu creadă în Dumnezeu, poate nici să nu se întrebe ce este de fapt sufletul său şi poate să nu fie tentat de nici o speculaţie de ordin metafizic” (Yoga practică).
Cu toate acestea, deoarece marii maeştri ai Orientului, ale căror învăţături ne-au parvenit, sunt toţi profund religioşi, nu este surprinzător faptul că ei interpretează karma yoga din această perspectivă. Astfel, Sri Ramakrishna spunea: „karma yoga este comuniunea spontană cu Dumnezeu prin acţiune”, interpretând-o atât în sistemul bhakti yoga (revelarea Supremului Divin prin iubire) cât şi în sensul sistemului jnana yoga (urmărirea conştientizării Absolutului Divin). El precizează: „Ţelul esenţial în karma yoga este acelaşi ca şi în cazul celorlalte forme de yoga: realizarea Supremului Etern sau a Divinului impersonal.”
La fel, Sri Aurobindo scrie: „Activitatea detaşată, cel mai adesea, nu este decât instrumentul necesar pentru inefabila unire cu Stăpânul Creaţiei.” „A realiza activităţile într-o intimă fuziune şi într-o comuniune profundă cu divinul din noi, în armonie profundă cu universalul din jurul nostru şi cu transcendentul de dincolo de noi, a nu ne lăsa limitaţi de mentalul uman, adesea închistat şi separator, a nu fi sclavul imperativelor sale ignorante sau aberante şi a sugestiilor sale înguste – aceasta este karma yoga” (Yoga integrală practică).

Fragment din lucrarea Karma yoga de Swami Shivananda

Lasă un răspuns